Programatorii care copiază cod AI riscă concedierea
Iluzia unei productivități uriașe! Cea mai mare îngrijorare a mea vizează acei profesioniști care primesc o sarcină — cum ar fi verificarea unui „pull request”, scrierea de cod simplu sau…
- autor
- Teodora Marin
- publicat
- secțiune
- inteligenta-artificiala/
- citire
- 3 min

Iluzia unei productivități uriașe!
Cea mai mare îngrijorare a mea vizează acei profesioniști care primesc o sarcină — cum ar fi verificarea unui „pull request”, scrierea de cod simplu sau clarificarea unei cereri — și se rezumă doar la a da o comandă unui agent AI. Pur și simplu iau rezultatul brut și îl copiază, fără să-l gândească, să-l valideze sau să se uite peste el. Când implicarea umană scade la zero și această șmecherie trece neobservată, e nevoie de măsuri disciplinare ferme, până la desfacerea contractului de muncă.
Nu vorbesc aici despre ajutorul normal și responsabil oferit de inteligența artificială.
Într-un flux de lucru sănătos, oamenii își păstrează rolul activ. Ei ghidează agentul, corectează erorile, analizează rezultatul final și trimit modificări bazate pe materiale trecute printr-un control riguros.
În schimb, trag un semnal de alarmă legat de scenariul extrem în care omul devine doar un simplu intermediar din carne și oase între echipă și robot. Acest comportament pasiv nu aduce nicio valoare reală și îi face pe colegi să se întrebe de ce compania nu a integrat direct agentul AI. Mai grav este că mulți folosesc tactica asta ca să scape de răspundere. Dacă un cod stricat ajunge în producție, dau vina pe altcineva: „AI-ul e de vină, nu eu!”
Această tendință toxică dăunează grav ingineriei software. Calitatea muncii scade, iar stabilitatea proiectelor se duce de râpă. Dezvoltatorii care aleg această scurtătură leneșă merită sancțiuni, pentru că pierd timpul echipei, îi obligă pe alții să le strângă mizeria și epuizează resursele companiei. Practic, sunt plătiți ca să nu producă nimic, în timp ce sabotează activ produsele.
Înainte de nebunia asta cu AI-ul, în departamentele de software aveai constructori și simpli prezențieri la cartelă.
Ultima categorie nu avea vreo pasiune ieșită din comun, dar își ducea la bun sfârșit contractele și își făcea treaba.
Cât de toxică este lenea asistată de tehnologie?
Astăzi, mulți exploatează inteligența artificială doar ca să mimeze o productivitate ieșită din comun. Deschid sute de cereri de cod însoțite de descrieri grandioase despre cum au rezolvat ei probleme majore.
În realitate, tot ce livrează e un zgomot generic, neverificat. Asta distruge produsul și transformă viața în coșmar pentru inginerii cărora chiar le pasă de calitate.
Absurditatea a ajuns atât de departe încât colegii își răspund pe Slack folosind bucle automate de texte generate de AI, fără nicio asumare.
Discuțiile pe tema asta cu alți oameni din industrie au dus la idei absurde, cum ar fi să lupți împotriva AI-ului tot cu AI. Dar replicile automate doar agravează calitatea codului, în timp ce echipele umane decontează nota de plată.
Nimeni nu e obligat cu sila să lucreze în tehnologie.
Dacă îți urăști jobul într-atât încât îți sabotezi colegii doar ca să eviți munca, mai bine pleci și îți cauți altceva.
Avem nevoie urgentă de o discuție deschisă despre limitele etice în utilizarea uneltelor moderne. Fără o minimă responsabilitate personală, riscăm să transformăm industria într-un circ digital unde nimeni nu mai știe cine a scris ce și de ce.
replici (0)
$ cat replici.log — fișier gol. Fii primul care răspunde.