PS3: Console de joacă sau supercomputer la buget?

Cum s-a construit un supercomputer?

PS3 avea inițial un sistem de operare proprietar, dar arhitectura sa permitea rularea de sisteme alternative, cum ar fi OtherOS, care permitea boot-area distribuțiilor Linux. Sony nu a oferit un motiv oficial clar pentru OtherOS, dar o teorie populară sugerează evitarea taxelor de import mari din UE.

Acest lucru transforma PS3 dintr-o simplă consolă într-un computer funcțional, utilizabil cu tastatură și mouse.

Calculator pentru divertisment? Da.

Inginerul Ken Kutaragi îl numise „calculator pentru divertisment”, iar procesorul specializat Cell a facilitat acest lucru.

Deși prețul inițial de 599 USD a fost ridiculizat, costurile de producție erau de aproximativ 840 USD, sugerând că Sony pierdea bani pe fiecare unitate vândută.

Câte PS3 au fost asamblate?

Așadar, utilizarea ca PC devenea o afacere atractivă.

Cum s-a construit un supercomputer? Această capacitate a stimulat inovația.

Mii de PS3 au fost asamblate pentru a forma un supercomputer funcțional. Utilizatorii instalați Linux prin OtherOS și obțineau o mașină puternică la un cost mic. Ideea a evoluat: unități accesibile și performante, sincronizate, puteau atinge performanțe excepționale.

Cazul Condor Cluster! Cel mai notabil rezultat a fost Condor Cluster, un sistem deținut de Forțele Aeriene SUA, compus din 1.760 de console care lucrau împreună. La acea vreme, era al treilea cel mai mare supercomputer din lume, utilizat pentru analiza datelor satelitare și radar de înaltă rezoluție, unde capacitățile grafice ale PS3 erau vitale.

Costul nucleului PS3 a fost cât?

Eficiență costă vs. PC? Prețul inițial de 599 USD s-a dovedit excelent pentru construcția de supercomputere. Condor Cluster a început când o consolă costa circa 400 USD, în timp ce tehnologia PC echivalentă costa în jur de 10.000 USD per unitate.

Costul total al nucleului PS3 a fost aproape 2 milioane USD, reprezentând doar 5-10% din costul unui sistem PC comparabil, conform confirmării lui Mark Barnell, Director AFRL High-Performance Computing.

Actualizarea firmware-ului și consecințe? Experiența PS5 arată că controlul OS nu este întotdeauna benefic pentru producători. Preocupările legate de piraterie au forțat-o pe Sony să își schimbe strategia. În 2010, hackerul George Hotz a folosit OtherOS pentru a instala Linux și a compromite hypervisor-ul PS3, generând riscuri majore de piraterie. Sony a implementat o actualizare de firmware care a dezactivat OtherOS pe consolele noi, protejându-și interesele, dar afectând utilizatorii legitimi ai OtherOS, inclusiv Forțele Aeriene.

Când o consolă din cluster eșua, Forțele Aeriene nu puteau cumpăra modele noi, deoarece acestea nu mai aveau OtherOS. Au trebuit să folosească console second-hand. Condor Cluster a funcționat până în 2015, apoi a fost dezmembrat.

Sony a fost ulterior în judecată și a soluționat în 2016, plătit 55 USD fiecărui utilizator dovedit al OtherOS, iar o compensație mai mică de 9 USD pentru cei care au cumpărat PS3 cu intenția de a folosi OtherOS, dar nu au reușit.